Octavian Goga – România a românilor

Discurs rostit de Octavian Goga, președintele Partidului Național-Creștin în ședințele din 4 și 9 Decembrie 1935 ale Camerei Deputaților. D-le președinte, d-lor deputați, vă rog, conform uzului consacrat, să-mi îngăduiți ca la această discuție asupra Mesajului să examinez stările politice din țară și curentele de gândire, care preocupă sufletul românesc în acest moment. Înainte cu …

mai multOctavian Goga – România a românilor

Traian Brăileanu – Elita ascetică

I. O sută optsprezece ani (264-146 î. d. Hr.) ţinură luptele între Romani şi Cartaginieni pentru stăpînirea Mării Mediterane. Încă aproape două secole de războaie şi Imperiul roman işi atinse hotarele cele mai largi sub domnia împăratului Traian. După moartea lui Traian (117 d. Hr.) începe slăbirea împărăţiei. Sfîrşitul este fărămitarea teritoriului în nenumărate domnii. …

mai multTraian Brăileanu – Elita ascetică

Spicuiri din discursul d-lui prof. N. Iorga la Congresul General al Ligei Culturale – Iași, 29-30 iunie 1937

Rolul Statului şi datoria cetăţenească Avem Statul. Pe acest Stat l-am făcut si l-am plătit nu odată ci în faţa oricării primejdii, cu cel mai bun sânge al nostru. Avem legile noastre, care ne pot apăra; avem toată autoritatea care pleacă dela înfăptuirea noastră constituţională, în care trebuie să se oglindească firea noastră şi prin …

mai multSpicuiri din discursul d-lui prof. N. Iorga la Congresul General al Ligei Culturale – Iași, 29-30 iunie 1937

Nicolae Iorga – Iudaica

I „Răspunsurile“ pe care le-au dat în „Curentul“ doi intelectuali evrei, dintre cari unul e cunoscutul doctor Filderman, nu pot rămînea fără ce se cuvine autorilor lor, căci mai ales cel din urmă a întrecut orice măsură în ce priveşte ce se poate spune, ca absurdităţi logice şi ca mojicii de formă, poporului românesc în …

mai multNicolae Iorga – Iudaica

Vasile Băncilă – Naționalismul și misiunea românească

Naționalismul caracterizat în țările române a apărut sub forma istorică şi filologică. E romantismul naționalist şi viril al discuţiilor despre originile noastre, naţionalismul latin al şcolii ardelene şi curentului latinist – splendidă izbucnire gospodarească în mijlocul unui ocean de slavism şi de grecism, a instinctului de a trăi al poporului nostru. A urmat naţionalismul cultural …

mai multVasile Băncilă – Naționalismul și misiunea românească

Constantin Papanace – Ţinuta legionară

XII. Ţinuta legionară* Aruncând o privire retrospectivă asupra grelelor lupte, pe care generaţia de la 1922 a trebuit să le ducă vreme de trei decenii, rămâi profund impresionat de vigoarea şi vitalitatea acestei Mişcări. Adeseori ea a trebuit să înfrunte singură duşmănii coalizate atât pe plan intern cât şi pe plan extern. Din paginile precedente, …

mai multConstantin Papanace – Ţinuta legionară

Semnificația alegerilor din Decemvrie 1937 în evoluția politică a Neamului Românesc (III)

III. Alegerile din ziua de 20 Decemvrie 1937 Consultarea politică recentă a naţiunii a schimbat faţa de pănă acum a a vieţii politice romaneşti: un guvern a căzut în alegeri! Se spunea că în România, guvernul nu poate decât să biruiască în alegeri. Nu se aveau în vedere o serie de factori noi: sporirea conştiinţei …

mai multSemnificația alegerilor din Decemvrie 1937 în evoluția politică a Neamului Românesc (III)

Semnificația alegerilor din Decemvrie 1937 în evoluția politică a Neamului Românesc (II)

II. Partidele politice din Romania Cea dintâi acţiune politică, ce are caracterul unei acţiuni de interes general, din istoria modernă a Românilor, este mişcarea de ridicare împotriva cotropirii străine, împotriva elementului grecesc şi care, profitând de o conjunctură politică favorabilă, reuşeşte să înlăture desemnarea domnitorilor ţării dintre Fanarioţi (1821 – 1822). Odată cu această mişcare, …

mai multSemnificația alegerilor din Decemvrie 1937 în evoluția politică a Neamului Românesc (II)