Motto: "Ovreii sunt un vierme intestinal ce ne roade pe noi drept la inimă." B. P. Haşdeu.
"Poporol evreesc caută să dobândească domnia asupra popoarelor care l-au primit în sânul lor şi ca să-şi ajungă acest scop, tinde să pună mâna pe toate avuţiile pe care Ie transformă în avere mobiliară." Ludendorff.
„Tactica este următoarea: să concentreze în mâna capitaliştilor evrei toate întreprinderile de importanţă capitală pentru viaţa statului modern. Ajungând să acapareze industriile cele mai însemnate, să pună mâna pa mijloacele de transport, să concentreze în mâna lor negoţul cu materiile prime, ca: petrol, cărbune, cereale, lemn, lână, bumbac etc. şi industrializarea acestor materii, ei 'formează o forţă invincibilă, care atrage toată averea mobiliară a ţării, care pune Statul în imposibilitate de a se mişca, de a face război, de a conduce altfel politica externă decât în conformitate cu politica mondială a lui Israel. Faţă de asemenea forţă Statul rămâne în veşnică dependenţă, în vremuri de pace pe tărâm financiar, în vreme de război nu poate să se mişte decât numai atunci şi numai în măsura îngăduită de conducerea jidovească." H. Ford.
Iată exponentul tip al finanţei internaţionale jidoveşti din România, cu sediul în Bucureşti str. Paris.
Această bancă — spune anuarul scos cu ocazia jubileului de 75 de ani — a fost înfiinţată de Jidovul Jacob Marmorosch, negustor de coloniale, vopsele şi table de acoperişuri, în anul 1848 cu un capital de 30.000 Lei, ajutat de cumnatul sau Iacob Lobl până la anul 1857, iar dela 1863 de Mauriciu Blank actualul spiritus rector al băncii. Din această împerechiere iudaică plus o bancă Lobl din Viena, ia naştere la 1 Ianuarie 1874 firma Marmorosch Blank & Comp. — Soc. comandită cu un capital de 172.000— Lei.
In formaţiunea ei de comandită până la 1899 întâlnim firma Marmarosch Blank & Comp. — finanţând aprovizionarea armatei în timpul răsboiului de independenţă 1877, adecă cel mai potrivit mijloc de îmbogăţire la Jidani din toate timpurile. Cu punga îngroşată de pe urma răsboiului — întâlnim numita bancă la plasarea împrumuturilor, la construcţia de căi ferate şi la înjghebarea de fabrici.
In fine la 1905 Banca Marmorosch, Blank & Comp. se transformă în societate pe acţii cu un capital de 8 milioane lei, colaborând şi următoarele bănci jidoveşti din apus:
Banca de comerţ şi industrie Berlin şi Banca comercială ungară din Pesta care şi-au delegat în primul Consiliu de administraţie pe fiii lui Izrael cu numele Jean Andreac, Bernard Dernburg, Carol Fürstenberg, Leo Lanczy, Hermán Speyer şi Philipp Weiss.
In alcătuirea aceasta, şi sprijinită de inconştienţa naţională a Românilor — care figurau în primul consiliu alăturea de numiţii Jidani : P. S. Aurelian, N. Filipescu, D. Protopopescu, I. Brombă, Al. Constantinescu, N. Seulescu, — actuali şi următori miniştrii, Banca Marmarosch Blank & Comp şi-a înfipt ventuzele în toate întreprindederile ce luau fiinţă în România mică şi apoi în România Mare; ajungând sâ arate la finea anului 1926 capital social şi rezerve de 400 milioane lei.
Având în faţă „Darea de Seamă a consiliului de administraţie şi Raportul censorilor către adunarea generală ordinară a acţionarilor din 26 Februarie 1927. Exerciţiul 1926" mă voi ocupa în cele ce urmează de activitatea băncii sus numite examinând datele din Darea de Seamă amintită.
Din cine se compune consiliul de administraţie.
Preşed.: C. P. Olănescu, fost ministru de interne, fost preşedinte al Camerei deputaţilor (sabăsgoim).
Vice-preşed.: Mauriciu Blank, administrator-delegat (sufletul băncii; Jidov sadea), M. Saulescu, fost Ministru de finanţe (liberaloid sabăsgoim).
Membrii:
Comitetul de Direcţiune:
Mauriciu Blank, C. P. Olănescu, Aristide Blank, R. Rosental, Ioan Boambă, Richard Soepkéz.
Toate persoanele înşirate mai sus sunt "francmazoni". Vedeţi Anuarul francmasoneriei!
Conform Protocoalelor Înţelepţilor Sionului, comitetul de conducere al Băncii Marmarosch Blank & Comp. este compus din cei mai influenţi creştini pământeni şi din toate Partidele politice, pentru ca să aibă intrare liberă la orice guvern, emanat din oricare Partid politic.
Cum sunt repartizate acţiunile Băncii pe Ţări?
Din această statistică se vede indirect cât de mulţi sunt Jidanii din singuraticele ţări, care tind ca să facă din România al doilea Rai Bolşevic. E curios că în Rusia nu are plasate acţiuni. Se vede că acolo şi-a ajuns scopul finanţa jidovească, acaparând-o complet!
Raportul consiliului, începe cu următoarele fraze:
„Instituţiunea Dv. a încercat în anul 1926 o perdere crudă în persoana Preşedintelui ei, Alexandru Constantinescu, fost Ministru, care timp de 21 ani ne-a fost un prieten şi un sfetnic nepreţuit. Inteligenţa lui superioară, priceperea în găsirea soluţiunei celei mai potrivite, spiritul lui împăciutor şi bunătatea iui nemărginită, ne fac să simţim şi mai mult golul pe care l-a lăsat în mijlocul nostru. Memoriei lui îi vom păstra o amintire pioasă şi recunoscătoare''.
Şti iubite cetitor, cine a fost regretatul preşedinte al băncii Marmarosch Blank & Comp?
— Alecu Constantinescu (Porcu). Acesta numai, a putut să fie timp de 21 de ani un prieten şi un sfetnic nepreţuit al Jidanilor. O unealtă oarbă în mâna Coholului — şi-a Francmasoneriei — al cărei mare demnitar a fost — dar totdeodată un duşman şi un persecutor al Românilor. Să vorbească Moţii, des-moşteniţii de păduri! Să vorbească toţi îndreptăţiţii la împroprietărire, desmoşteniţi de acest drept sfânt, pentru a se păstra moşiile cutărui Jidov sau jidovoaice! Dl Pamfil Şeicaru ne-a dat un bogat material documentar referitor la activitatea Alecului Constantinescu. Din aceste motive deplânge atât de amarnic perderea lui Alexandru Constantinescu, şi dintre şiruri pare că se ridică întrebarea: Oare găsivom alt Şabăsgoim care să se ridice până la valoarea Porcului dispărut?
Referitor la stabilizarea valutei noastre, raportul zice:
„Suntem azi aproape unanimi în dorinţa stabilizării monetei noastre". Nu ne spune însă nimic raportul cum ar rămânea cu specula valutei, în cazul stabilizării? Raportul continuă : „Fluctuaţiunile Leului continuă efectul lor dăunător producţiunei naţionale". La 6 Mai 1926 cota leul la Zürich 1,60, la 29 Oct. 1926: 2,92, iar azi 3,20 Fr. elv. fără ca să ne spună cât a contribuit Comp. Marmorosch Blank la deprecierea valutei noastre şi cât a câştigat în urma acestei specule păcătoase — fie dela diferenţele de curs, fie dela exportul de cereale, de vite, material lemnos, produse petrolifere etc. cumpărate cu preţ de batjocură atunci când leul arată un curs mai ridicat, şi vânzând cu preţuri ridicate mărfurile importate, sau fabricate în numeroasele sale întreprinderi industriale — căci se ştie, că această bancă conduce jocul de bursă. — Las să urmeze aprecierile raportului referitor la Banca Naţională şi la Creditul Industrial :
„Aceste două mari Instituţiuni au veghiat şi în cursul anului 1926 la o cât mai justă repartiţie a mijloacelor de cari dispuneau şi ne facem o plăcută datorinţă unind mulţumirile noastre cu cele ale organizaţiilor noastre bancare şi industriale, pentru a le adresa conducătorilor celor doi pivoţi ai Economiei Naţionale Româneşti".
Va să zică laudă cu carul — şi lauda jidănească este semn rău! Voi examina mai târziu cât de justă este această repartizare a creditelor acordate de Banca Naţională, dovedind'o cu cifre.
In continuare raportul ne vorbeşte despre „Banca Industrială" o secţie a Băncii Marmorosch Blank & Comp., care are de scop să controleze şi să dea directive în viaţa noastră industrială.
„Celelalte (întreprinderi) aflătoare sub directa noastră supraveghere, sau la cari participăm împreună cu alte grupări, s'au desvoltat în genere în mod satisfăcăior. Unele din ele însă, vor trebui să-şi restrângă şi mai mult sfera de activitate, iar pagubele rezultate în anul trecut din operaţiunile lor sunt incluse în acest bilanţ. In schimb însă am continuat cu realizarea vânzării unor participaţiuni la întreprinderi la care nu dispuneam de majoritatea necesară pentru a impune întotdeauna punctul nostru de vedere, sau a căror rentabilitate nu justifică păstrarea lor în portofoliul băncii".
Va să zică, acolo und« domnii Blank & Comp. nu-şi pot „impune întotdeauna punctul lor de vedere" renunţă la participare şi se scutură de acţiunile respective; iar în continuare raportul dă totalul întreprinderilor la care participă cu capital, — prietenii finanţei internaţionale jidoveşti Marmarosch Blank & Comp. — deci şi cu influenţă şi cu impunerea punctului lor de vedere. Le înşirăm şi noi, pe aceste întreprinderi, pentru ca să le cunoască toţi Românii şi să ştie totodată, că asupra conducerii lor lucrează mâna nevăzută din Bucureşti, str. Paris, unde sălăşiueşte din îndurarea, şi din sudoarea Românilor exponenta Capitalizmului jidovesc internaţional din România.
Bănci:
Petrolifere:
Industr. alimentară:
Industrii:
Industr. Metalurg. şi Mecanică, şi diverse:
Afară de aceste întreprinderi numite şi nenumite, societatea ce se numeşte Marmarosch Blank & Co. îşi suge venitele încă prin 10 sucursale interne plasate în Arad, Brăila, Braşov, Cernăuţi, Cluj, Constanţa, Galaţi, Oradea, Rădăuţi şi Tg. Mureş şi prin cele două sucursale externe din Constantinopol şi Paris.
Tabloul virimentelor (Viriment se numeşte transmiterea banilor prin bancă, în loc de a-i trimite prin poştă).
adecă o sporire a virimentului de 62 ori faţă de cifra arătată în 1918 în România mică.
Cifrele Bilanţului ne arată, că banca de care ne ocupăm -— cu atâtea ventuze în România Mare, faţă de 125 milioane capital social şi 275 milioane rezerve — în total 400 milioane Lei capital propriu, beneficiază de 800 milioane Lei reescont la Banca Naţională a României, — adecă de 2 ori mai mult decât capitalul plus rezervele sau de 6 ori mai mult decât capitalul Societar.
Dacă şi băncile curat româneşti beneficiază dela Banca Naţională a României, de reescont în aceeaş proporţie ca şi Banca jidovească Marmorosch Blank & Comp. — vom vedea într'un studiu aparte.
La Societăţile controlate şi cărora le „impune întotdeauna punctul ei de vedere, are investiţi Lei 1,.32.550.939,40, iar la bănci şi întreprinderi consorţiale 765.332.061,13 Lei.
Intre pasive remarcăm — pe lângă capitalul Societar şi rezervele proprii de 400 milioane Lei, — şi Depositele şi Conturile curente creditoare în sumă de 3 miliarde 700 milioane lei. Profitul brut este de 236.412.446,89 Lei, iar beneficiul net pe 1926 este de 60.342.217,75 Lei, adecă o rentabilitate de 15% dela capitalele Soc. (capital Societar plus Reserve sau o rentabilitate de aproape 50% a capitalului Societar). Referitor la arătarea profitului brut — aşa cum se prezintă în Co, Profit şi Perdere pe 1926 îmi iau voe să fac următorul calcul luând ca bază etalonul de plasare 18% (deşi realitatea ne arată un etalon dela 24% în sus).
Lei 400.000.000 Capital societar plus rezerve cu 18%=72 mii. Lei.
Lei 3.700.000.000 Deposire şi Co. Curente dif. de inter. între ce plăteşte şi cele ce incasează 6%=222 milioane Lei.
Lei 800.000000 Reescont şi cele ce incasează 12% plăteşte 6% Băncii Naţionale =96 milioane Lei dela 185 miliarde viriment incassând numai 1 (la mie) ceea ce în realitate se urcă dela 2—3 (la mie)=185 milioane Lei.
Ar eşi un profit brut minimum de 575 milioane Lei — cât timp contul Profit şi Perdere arată numai 236 milioane Lei adecă numai pe jumătate dela calcularea minimă făcută mai sus. Ce se întâmplă cu sutele de milioane de Lei beneficiu curat ascuns de Banca Marmarosch Blank & Comp. numai pe anul 1926?
Atragem atenţiunea fiscului asupra bilanţului ce i se prezintă de către banca susnumită, pentru ca să-i servească drept bază la calcularea impozitului. Nu ne îndoim că în Ministerul de Finanţe din Bucureşti se vor găsi oameni pricepători în cetirea cifrelor din Bilanţul cu pricina.
Ce constatări scoatem din raportul şi din cifrele înşirate mai sus?
1. Pentru a-şi face afacerile în tihnă, oculta jidovească reprezentată în cazul de faţă prin Blank & Comp., au înhămat şi 8 Români dintre cei mai influenţi, recrutaţi din toate partidele Politice — foşti şi viitori miniştri, vorba Porcului.
2. Conducerea băncii este pusă în mâna Jidanilor de rasă (vezi comitetul de Direcţiune unde din 6 membri 4 sunt Jidani şi numai 2 Români).
3. Vedem din felul cum sunt plasate acţiunile în diferite ţări, că fără de Jidanii din America, Jidanii din 12 ţări din Europa contribue la acapararea bogăţiilor din România pentru Neamul lui Iuda.
4. Vedem, că 12 instituţiuni bancare, 6 Societăţi petrolifere, 12 Fabrici alimentare, 31 de Soc. industriale şi altele nenumărate întreprinderi sunt finanţate şi conduse — după punctul de vedere — al Jidanilor Blank & Comp.
5. Vedem cu durere că industria zahărului este aproape exclusiv dominată de spiritul Jidovesc, deasemenea influenţa ocultei Jidoveşti s'a strecurat şi în industria pentru apărarea Naţională, vezi Industria românească de explozivi (din Făgăraş unde mişună ca roiul jidanii), Industria aeronautică, Uzinele Metalurgice Copşa Mică Cugir viitoarea fabrică de arme şi de muniţiuni dlri România. Intre numeroasele etc. etc., vor fi cu siguranţă şi ziarele jidăneşti : Adevărul, Dimineaţa, Lupta, Rampa, Argus şi altele.
Singură industria de cărbuni şi Uzinele Reşiţa par a fi scutite de influenţa ocultei jidoveşti, de nu cumva se cuprind şi aceste industrii sub numeroasele etc. etc.
6. Şi în fine că Bilanţul dimpreună cu Co. Profit şi Pierdere sunt astfel Întocmite, ca să nu arate întreg profitul realizat, să se sustragă dela impunere şi să fruztreze statul românesc.
Aşa se prezintă Banca Marmorosch Blank & Comp. din Darea de seamă pe anul de gestiune 1926.
Români şi Autorităţi fiscale, luaţi aminte!
Ştefan PENEŞ Expert-Contabil
(Material preluat din revista Înfrățirea Românească, anul IV, nr 15 din 1 iunie 1928)