Un document oficial asupra cauzei adevărate a mişcărei studenţeşti

Chestiunea mişcării studenţeşti fiind la ordinea zilei, după mai bine de 2 ani dela isbucnirea ei, cu toate „înbunătăţirile" reale ce s'au adus şi sunt pe cale de a se executa spre a se uşura studiul şi viaţa tineretului universitar, rămâne totuşi şi astăzi pusă cu aceiaşi acuitate întrebarea: care este cauza de fond ce frământă studenţimea. S'au emis păreri personale din toate păr­ţile. „Acţiunea românească" şi-a spus cuvântul şi îu diferitele întruniri pu­blice ţinute îu cursul anului 1924 şi în revista cu acelaşi nume în articolul întitulat, „O PRECIZARE NECESARĂ". Am publicat deasemenea şi opi­nia Dlui Profesor A. C. Cuza în această chestiune. Spre a contribui mai mult la lămurirea acestei chestiuni reproduce n mai jos, nu o simplă părere personală, ci aprecierea însăşi a autorităţii universitare şi anume opinia Dlui Rector al Universităţii din Cluj pe anul şcolar 1922—23, a Dlui Profesor Dr. lacobovici, care a bine-voit să consimtă a se publica următoarele fragmente din raportul cu data 3 Dec. 1922 ce a făcut Dsa Ministrului Instruc­ţiunii Publice, privitor la adevăratele cauze ale mişcării studenţeşti:

„Mişcările antisemite, cari s'au pro­dus la Universitatea din Cluj, nu sunt decât un incident a sentimentului ge­neral, care azi se manifestă în toată Europa.

Manifestaţiuni identice s'au pe­trecut şi sunt în curs la Wiena, unde au luat un caracter mai violent decât la noi.

În afară de această reacţiune ge­nerală, în Transilvania mai sunt şi cauze locale. Sub dominaţiunea ma­ghiară poporul român a avut de su­ferit foarte mult din partea evreilor maghiarizaţi, cari aveau în mână toată starea economică şi o bună parte din puterea economică. Inte­lectualitatea ungurească din Ardeal atât de şovinistă, tirană şi intolerantă era compusă în mare majoritate din evrei.

Din cele ce se constată azi se pare că vechea stare de lucruri per­sistă şi tinde să ocupe în noul stat aceeaşi situaţie ca şi în trecut. Ro­mânii complet desorganizaţi din punct de vedere economic, inferiori din punct de vedere cultural, în mino­ritate în oraşe constată că în anu­mite ramuri de activitate socială sunt din ce în ce mai mult majoraţi de elementul evreiesc.

Iată de ce propaganda pornită din Iaşi şi curentul general manifestat în diferite ţări a găsit aci un teren cu totul pregătit".

[..]

„Ţin să atrag D-voastre şi onora­tului Guvern luarea aminte asupra situaţiei primejdioase din cauza aca­parării de către ovrei a întregei situaţiuni economice şi a mijloacelor ce le pun în joc pentru a stoarce populaţia şi cu deosebire cea româ­nească, care este cea mai nenorocită şi mai desarmată.

Exploatarea a ajuns la maximul ei.

Primejdia nu este la Universitate dar la sate unde ţărănimea româ­nească este încătuşată şi nu poate pricepe, că în România mare opera de stoarcere făcută sub dominaţia ungurească să persiste.

La oraşe este o profundă nemul­ţumire, din cauza aceloraşi specule şi a totputerniciei ovreieşti la toate autorităţile. Sunt funcţionari, profe­sori, studenţi şi alţi români, cari stau şi azi prin birouri, şi toţi ovreii sosiţi de oriunde obţin imediat case confortabile sau prăvălii.

Orice încercare românească este sfărâmată imediat.

În toate aceste ovreii merg mână în mână cu ungurii şi lucrează după un plan bine stabilit şi după indicaţiuni date dela Budapesta.

Intelectualitatea evreiască luptă cu orice preţ să-şi menţie locul şi să se afirme pretutindenea exploatând şi naivitatea ungurească.

Din punct de vedere practic se impune de urgenţă:

1. De a înmulţi şcolile româneşti şi de a face pretutindenea internate.

2. De a susţine Universitatea din Cluj dându-i posibilitatea de a face noi căminuri, fiind că studentul ro­mân nici plătind nu găseşte locuinţă în Cluj, pe când străinii sunt înbrăţişaţi.

3. Este strict nevoie de a da mij­loacele pentru a face pe lângă opera culturală şi cea educativă.

Încheind acest raport îmi permit să atrag serioasa atenţiune a ono­ratului guvern asupra primejdiei la care suntem expuşi".

(Material preluat din publicația România Întregită, anul I, nr 3 din 1 martie 1925)